Judetul Hunedoara
Prezentarea Judetului

 

Prezentarea judeţului

Aşezare geografică

Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 46o latitudine sudica si meridianul 23o longitudine estica.

Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.

Relief

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.

Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.

Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.

Resurse naturale
  • Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni);
  • Carbune brut in bazinul Tebea;
  • Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti); 
  • Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb); 
  • Pirite cuprifere: Deva
  • Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);
  • Bauxita: Ohaba-Ponor;
  • Bentonita talc: Lelese, Cerisor
  • Dolomita: Teliuc, Zlati
  • Gips : Calanu Mic
  • Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani
  • Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu
  • Marmura: Alunis si Luncani
  • Bioxid de carbon: Ocolisu Mare
  • Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan
  • Andezit si andezite dacice
Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi (Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de munte.

Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil si utilizat cu bun randament in agricultura.

In afara de vegetatia alpina si subalpina de pe culmile inalte ale muntilor, exista o bogata vegetatie forestiera, paduri de conifere, fag, paduri amestecate de fag si gorun, de cer, garnita, precum si zavoaie, in palcuri intrerupte cu salcii, rachite, arin, plop etc.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic: capra neagra, cerb, ursul carpatin, mistretul, vulpea, lupul, iepurele si toata gama pasarilor cantatoare. In lacuri si rauri abunda numeroase specii de pesti (scobari, pastravi, cleni, mrene, stiuci, somoni si alte specii).

Resursele de apa cuprind rauri, lacuri alpine, balti, precum si variate si importante zacaminte subterane acvifere.

Sub aspectul resurselor naturale se considera a fi de interes pentru viitoare activitati investitionale:
  • produse de cariera (marmura, granit, bazalt, balast);
  • lemnul;
  • ape minerale, CO2 natural;
  • cadru natural
si se propune o strategie integrata de exploatare si valorificare pentru produsele de cariera, crearea unui holding de tip joint - venture cu un investitor strain pentru ape minerale si CO2 precum si actiuni pentru cresterea atractivitatii judetului prin dezvoltarea si promovarea turismului.

Valorificarea capacitatilor de productie

Sub aspectul valorificarii capacitatilor de productie (capacitati neutilizate si capacitati ce functioneaza sub parametrii proiectati) se elaboreaza o strategie de valorificare bazata in special pe propunerea acestora la dispozitia intreprinzatorilor mici si mijlocii cu aport de capital, iar pentru capacitati neperformante se vor elabora studii si se vor intreprinde actiuni pentru ca acestea sa devina viabile.

Prioritati ce se vor avea in strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului judetului Hunedoara:
  • imbunatatirea infrastructurii in privinta cailor de comunicatie;
  • gospodarirea complexa a apelor;
  • echiparea energetica si termica;
  • amenajarea si dezvoltarea zonei "Muntii Apuseni";
  • conservarea si dezvoltarea fondului funciar;
  • stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
  • promovarea de noi centre urbane din cadrul comunelor;
  • construirea de noi unitati in domeniul sanitar si unitatile specifice varstei a treia;
  • ameliorarea factorilor de mediu pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
  • diversificarea si eficientizarea activitatilor economice prin retehnologizare si management performant, activitati generatoare de noi locuri de munca, mai ales in Valea Jiului si Hunedoara.


###

Consiliul Judetean Hunedoara, 330005 Deva, str. 1 Decembrie 1918 nr.35,
tel: 0254-211624, 211350, fax: 0254-214130, 230030
email: conjudhd@artelecom.net, www.cjhunedoara.ro