SELECTAȚI LIMBA

Prezentarea Judeţului

Imprimare

  JUDEŢUL HUNEDOARA

Stema judeţului:

 

 

Stema judeţului Hunedoara se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată. 

În primul cartier, pe roşu, este reprezentat un personaj stând în picioare, ţinând în mâna dreaptă un scut oval, cu mâna stângă sprijinind sabia, toate de argint, costumaţia, scutul şi arma fiind specifice luptătorilor daci.

În cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj purtând costum specific împăraţilor romani, ţinând în mâna stângă un document în formă de sul, totul de argint. Cele două personaje, Decebal şi Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului român.

În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află un corb negru ţinând în cioc un inel de argint, cu piatră roşie şi stând pe o ramură verde de stejar.  Corbul cu inel în cioc, blazonul familiei Corvin, aminteşte rolul important pe care l-a avut în istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara.

Aşezare geografică:

                                            

este situat în partea central-vestică a României şi este intersectat de paralela 460 latitudine sudică şi meridianul 230 longitudine estică.

Se învecinează cu judeţele: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin, Timiş şi Bihor.

Clima:  este temperat continentală, umedă şi răcoroasă, influenţată de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte  şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.

Relieful judeţului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafaţa judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu,  Ţarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscăi,  Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori  1.400 m – vârful Găina în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).

Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orăştiei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam, Depresiunea Brad) formează treapta de relief cea mai joasă din judeţ.

Reţeaua hidrografică: Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele râuri: Mureşul cu afluenţii săi Streiul şi Cerna, în partea de sud a judeţului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest şi Crişul Alb care străbate partea nordică a judeţului.

Comunicaţii/transport: Judeţul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 şi calea ferată) care face legătura între vestul României şi Bucureşti. La Simeria (lângă Deva-reşedinţa judeţului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.

Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km:

• drumuri naţionale 383 km

• drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România)

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt Timişoara (150 km) şi Sibiu (120 km).

Suprafaţa: 7 063 km²

Populaţie: 418.565 locuitori (conform datelor finale ale recensamantului din 2011)

Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului Hunedoara: 

  -  DEVA

61.123 locuitori

  -  HUNEDOARA

60.525 locuitori

  -  PETROŞANI

37.160 locuitori

   - VULCAN

24.160 locuitori

   - LUPENI

23.390 locuitori

 • Densitate: 59,2 locuitori/km²

 • Populaţia urbană: 75%

 • Populaţia rurală: 25%

Principalele etnii: români 93,6%, maghiari 4,0%, romi 1,9%, germani 0,2%, s.a.

Reşedinţa de judeţ: Deva

Unităţi administrativ teritoriale: 7 municipii (Deva, Hunedoara, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orăştie)  7 oraşe (Călan, Haţeg, Petrila, Uricani, Aninoasa, Simeria, Geoagiu)  şi 55 comune.

Regiunea de Dezvoltare: Regiunea Vest

Alte caracteristici: Are cel mai ridicat grad de urbanizare din România(75%), situându-se pe locul 2 în ţară, după capitala Bucureşti;  are pe cuprinsul său numeroase monumente naturale şi istorice (cele mai importante fiind Parcul Naţional Retezat, Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, Castelul Corvinilor, precum şi ruinele celor 2 capitale ale vechii Dacii: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din acest punct de vedere constituind o puternica atracţie turistică. 

Resursele naturale: Minereurile auro-argintifere din Munţii Apuseni au fost exploatate încă de pe vremea romanilor, care au pus în exploatare şi apele termale de la Geoagiu şi Călan. Extracţia minereurilor neferoase cuprinde o zonă largă, de la Brad până la Deva. În Munţii Poiana Ruscăi s-au dezvoltat extracţia minereurilor de fier şi industria siderurgică (la Hunedoara şi Călan). În Valea Jiului se exploatează zăcăminte de cărbuni, din care o parte însemnată o reprezintă huila cocsificabilă.

Repartiţia  resurselor naturale pe teritoriul judeţului Hunedoara este următoarea:

         - zăcăminte de cărbuni – huilă în bazinul Petroşani (Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroşeni, Dîlja, Bărbăteni, Livezeni);

         -  cărbune brut – în bazinul Ţebea;

         -  fier –  în Munţii Poiana Ruscăi (Ghelari, Teliuc şi Valea Dobrii) şi Munţii Zarand (Ciungariu - Căzăneşti);

         -  minereuri auro-argintifere - în Munţii Metalici ( Gura-Barza, Brad, Certej, Săcărâmb);

         -  pirite cuprifere – la Deva;

         -  minereuri complexe neferoase – în Munţii Metaliferi (Băiţa, Săcărâmb, Hondol, Măgura - Topliţa), Munţii Poiana Ruscăi (Muncelu Mic) şi Munţii Zarand  (Ciungariu, Căzăneşti, Almaş, Sălişte);

         -  bauxită - la Ohaba Ponor;

         -  bentonită talc -  la Lelese, Cerişor;

         -  dolomită – la Teliuc, Zlaţi;

         -  gips –  la Călanu Mic;

         -  nisipuri cuarţoase – la Baru, Uricani;

         -  calcar – la Crăciuneşti, Roşcani, Lăpugiu, Zlaşti, Băniţa;

         -  travertin – la Cărpiniş, Banpotoc, Geoagiu;

         -  marmură – la Aluniş şi Luncani;

         -  bioxid de carbon – la Ocolişu Mare;

         -  ape minerale şi termale – la Boholt, Băcîia, Geoagiu, Vaţa şi Călan.

Industria: cele mai importante ramuri sunt industria extractivă, cea prelucrătoare şi producţia de energie electrică, termică, gaze şi apă. Alte ramuri importante sunt producţia de piese şi cablaje pentru autovehicule (SEWS si DRAXLMAIER), producţia de biciclete (DHS Deva), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentară.

Agricultura:  Suprafaţa agricolă este de aprox. 280.350 ha, în funcţie de calitatea solului şi forma de relief se împarte pe categorii de folosinţă astfel: teren arabil, păşuni, fâneţe, vii şi pepiniere viticole, livezi şi pepiniere pomicole.

Datorită condiţiilor specifice de sol  şi climă, agricultura este orientată spre obţinerea producţiei de cereale şi a bazei furajere.

Principalele produse agricole obţinute sunt: cereale boabe (grâu, orz şi orzoaică, secară, ovăz), porumb boabe, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe.

În cadrul efectivelor de animale ponderea o deţin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele şi păsările.  

Fondul forestier al judeţului constituit din păduri  şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 365.978 ha.  Anual se realizează o masă lemnoasă de circa 500 mii mc prin tăieri de regenerare şi tăieri de îngrijire a arboretelor tinere, care se valorifică către populaţie şi agenţii economici.  

Principalele obiective şi direcţii de dezvoltare:

- îmbunătăţirea infrastructurii în privinţa căilor de comunicaţie;

- dezvoltarea turismului;

- gospodărirea complexă a apelor;

- crearea printr-un plan de amenajare a teritoriului a unei conurbaţii formată din Deva, Hunedoara şi  Simeria.

Parteneriate:

- Membru in Adunarea Regiunilor Europei - ARE (1993)

- Infrăţire cu Judeţul Vas – Ungaria (1997)

- Protocol de cooperare cu Comunitatea Montană Casentino – Italia (2005)

- Protocol de cooperare cu Povincia Olbia Tempio şi Asociaţia Patronatelor din Sardinia de Nord – Republica Italiană (2007)

- Protocol  de cooperare cu Regiunea Autonomă NINGXIA HUI – China (2010)

INDECO
Copyright © 2011 - 2017 Consiliul Judetean Hunedoara. Toate drepturile rezervate.