Prima pagina » Ţara Hategului inima inimii romanestiŢara Hategului inima inimii romanesti2.1. Cadrul natural şi istoric
Tara Hategului isi datoreaza numele, la fel ca si alte regiuni
ale tarii (Tara Fagarasului, Tara Lovistei, Tara Zarandului),
sirurilor de munti care o inconjoara de jur imprejur. In cazul
Hategului sunt Muntii Sureanu, Retezat, Tarcului si Poiana Rusca.
 Cadrul geografic bine individualizat al regiunii a generat in timp
datini folclorice si mestesuguri traditionale, un port popular
inconfundabil, traditii si obiceiuri populare foarte bine conservate.
Toate acestea fac din Tara Hategului o regiune etnografica
distincta si bine personalizata a Romaniei. Istoria Tarii
Hategului se confunda cu istoria nasterii poporului roman
prin zamislirea daco-romana. La granita de vest a Tarii Hategului se
afla campul pe care s-au petrecut doua dintre razboaiele
romane pentru cucerirea Daciei, cele de la Tapae, langa Portile de Fier
ale Transilvaniei, azi comuna Zeicani, ultima dintre aceste batalii
(105-6 AD ) marcand sfarsitul eroicei rezistente a regelui Decebal si a
armatei sale,sfarsit prin care Dacia a devenit provincie romana
cu centrul militar in castrumul de la Sarmizegetusa Ulpia
Traiana, in vestul Tarii Hategului, la numai cativa kilometri de Tapae.
Vestigiile arheologice ale acestei perioade de inceput a natiei romane
abunda in Tara Hategului, iar toate secolele care au trecut de atunci
si-au lasat aici inscrisa dainuirea in piatra. Nicaieri in Romania
scurgerea istoriei nu este marcata de atatea insemne durabile ca
in Tara Hategului. Din epoca romana se pastreaza la Sarmizegetusa Ulpia
Traiana vestigiile amfiteatrului gladiatorilor, ale
forumului si bazilicii, precum si ale multor temple (templul lui
Liber Pater,al Augustalilor, al lui Silvanus, al lui Esculap si al
Hygiei). Cresterea si descresterea imperiului roman pe teritoriul
Daciei cucerite (secolele I-IV A.D.) a fost urmata de organizarea
feudala a cnezatelor,din care s-au pastrat aici urme ale unor
edificii religioase precrestine ,care in buna parte au regenerat
in constructie marmora alba a edificiilor romane parasite.
Pe temeliile
edificiilor precrestine au fost durate bisericile de la Densus, o
perla a arhitecturii medievale din sudul Transilvaniei,cea mai veche
biserica din Romania, cele dela Streisangeorgiu, de la Santamaria
Orlea, Sanpetru, Ostrov, toate construite intre secolele XII si XV. Din
aceasi perioada dateaza Ceatatea Colt ,construita
inexpugnabil pe abrupturile Muntilor Retezat ,in
apropierea comunei Rau de Mori , locul care se pare l-a inspirat pe
Jules Verne in scrierea Castelului din Carpati, turnurile de
observatie care se insiruiau pe creasta dealurilor de la
Crivadia,in estul Tarii Hategului pana la Rachitova in vest, ce
vesteau prin focuri aprinse apropierea atacatorilor, de asemenea
o serie de castele, resedinte ale cnezilor din regiune, asa cum sunt
cele de la Santamaria Orlea, construita in 1363 si refacut 4
secole mai tarziu, si cel de la Pesteana. Edificiile monastice de
la Prislop ,a caror constructie a inceput in 1404 ,devenind in secolele
XVI si XVII centrul cultural al intregii parti de sud a Transilvaniei
constituie o emblema a Renasterii in aceasta
regiune din centrul Romaniei.
Din perioada ocuparii habsburgice a Banatului si Transilvaniei
(secolele XVIII si XIX) s-au pastrat in Tara Hategului o serie de
cladiri nobiliare, castele si conacuri, asa cum sunt cele din comunele
Nalat-Vad, langa orasul Hateg, Pesteana, Unirea-Berthelot, Sacel,
in aceasta din urma aflandu-se conacul in care si-a
petrecut o parte a vietii paleontologul de renume mondial Franz
von Nopcsa, initiatorul cercetarilor asupra dinosaurilor din Tara
Hategului. Familiei Nopcsa i-a apartinut si conacul din comuna General
Berthelot (fosta Unirea). Dupa primul razboi mondial si reintregirea
Romaniei, conacul, abandonat alaturi de toate proprietatile, de catre
familia Nopcsa, a fost daruit de care Regele Ferdinand al Romaniei
Generalului Mathias Berthelot, in semn de recunoastere a
contributiei pe care armata franceza a avut-o alaturi de armata
romana la eliberarea teritoriilor ocupate. In actul de improprietarire
au fost cuprinse si 70 ha de teren agricol, livada si padurea. Conform
dorintei Generalului Berthelot veniturile realizate anual de pe aceste
terenuri au fost destinate unor burse de studii la Scoala
Militara Superioara Saint Cyr de la Paris pentru tinerii militari
romani. Din pacate conacul Berthelot se afla intr-o avansata stare de
degradare, dupa ce in el a fost folosit, de catre IAS,ul din comuna,
drept loc de depozitare a sacilor cu ingrasaminte chimice.
 Trebuie mentionat ca, nicaieri in Romania pe o intindere relativ
restransa, de numai 1000 kmp, nu se intalneste o densitate mai mare a
locurilor cu pregnanta semnificatie istorica si culturala,
insiruite pe durata a doua milenii, carora li se alatura spre
intregirea valorii acestei regiuni, siturile cu dinozauri unice in lume
si peisajele incantatoare ale muntilor imp?duriti in care
curgerile rapide ale raurilor au sapat adanc, dar si cele ale
colinelor cu livezi si ale sesurilor cu culturi agricole.
2.2. Contextul economic al Tării Haţegului
Tara Haţegului cuprinde 11 unităţi administrativ-teritoriale (zece
comune şi un oraş) intinse pe o suprafaţă de 145 158 hectare şi o
populaţie de aproximativ 40000 de locuitori distribuită in 78 de
aşezări. Regiunea a fost puternic afectată de restructurarea
industriilor minieră şi siderurgică din zonele invecinate (Petroşani,
Hunedoara, Călan) şi de restructurarea industriei locale, mai ales din
Haţeg şi Boiţa. Rata şomajului este de peste 20 de procente şi se
constată o tendinţă de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in
paralel cu o reconversie spre agricultură sau catre activităţi
tradiţionale.
Reţeaua rutieră a Tării Haţegului este formată din drumuri publice, de
diferite categorii, a căror lungime însumează aproximativ 400 km, fără
drumurile forestiere şi diversele căi de acces cu destinaţie specială.
La acestea se adaugă alţi 300 km, cât reprezintă străzile orăşeneşti şi
comunale. Considerând ansamblul drumurilor publice (fără străzi),
infrastructura rutieră a Tării Haţegului este relativ densă, pentru o
depresiune intramontană. Infrastructura feroviară însumează 72 km
de cale de rulare, din care numai 49 km se află în exploatare. Cea mai
importantă este calea ferată dublă şi electrificată Subcetate, Pui,
Baru, Băniţa, care leagă magistrala de pe Valea Mureşului cu Valea
Jiului şi, mai departe, cu sudul ţării, pe traseul Simeria, Petroşani
- Tg. Jiu, Filiaşi. Acestea asigură in zonă un important sprijin
pentru turismul montan şi alpin, mai ales in zonele Clopotiva, Brazi,
Râu de Mori, Nucşoara, Sălaşu de Sus.
Una din principalele probleme, pentru locuitorii din zonă, o constituie
alimentarea cu apa potabila, mai precis, absenta unei retele de apa
potabila, apa provenind in majoritatea localităţilor din fantana/put,
iar pentru unele activitati gospodaresti se mai foloseste si apa din
rau (10%). Neexistand reţea de apă potabilă, nu exista nici
canalizare, desi putin multe dintre locuinte sunt dotate cu instalatie
pentru baie. O problemă cu impact pe termen lung asupra mediului şi a
dezvoltării agroturismului, o constituie lipsa gropilor de gunoi
funcţionale şi a colectării deşeurilormenajere, majoritatea
locuitorilor aruncă deşeurile menajere in râurile ce traversează
localităţile.
 Tara Haţegului este o zonă unică în România atât prin raportul
echilibrat între terenurile influenţate antropic şi cele aflate în
regim natural, cât şi prin gradul ridicat de conservare al zonelor
naturale. Din punct de vedere al utilizării terenurilor suprafeţele
cele mai mari sunt acoperite de păduri, păşunile au o pondere puţin mai
redusă, iar cel mai slab reprezentat este terenul arabil. Majoritatea
suprafeţei împădurite este în proprietatea statului, restul aparţinând
domeniului public şi sectorului privat. Dominante sunt pădurile
naturale, în special făgetele, răşinoasele, în proporţie mai mică, sunt
constituite în special din păduri de pin plantat în vederea obţinerii
colofoniului şi larice pentru seminţe care furnizează materialul
germinativ pentru pepiniere. Suprafeţele agricole fiind inegal
distribuite intre comunele din Tara Haţegului ponderea şi tipul
activităţile tradiţionale este diferită. In zonele centrale ale
bazinului este predominantă cultivarea terenurilor iar in cele de pe
rama bazinului creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, pomicultura.
Cartoful este cultura cea mai raspandita alături de care se mai cultivă
porumb, grâu, ovăz, orzoaică, legume şi plante furajere. Lucrarile
agicole sunt executate atât mecanizat dar si traditional, cu animalele,
atat din lipsa utilajelor dar si din cauza existentei unor terenuri
inaccesibile. Fertilizarea terenurilor se face preponderent cu
ingrăşăminte naturale dar utilizarea insecticidelor şi pesticidelor
cunoaşte o dezvoltare importantă in ultimii ani. Cresterea animalelor
se bazeaza pe suprafetele mari de pasuni si fanete, animalele crescute
sunt: bovine (cele mai numeroase), ovine si porcine. Aproximativ 80%
dintre gospodariile, din mediu rural, cresc animale si 95% cresc
pasari, dar produse vand la piata numai 40.0% dintre acestia.
ân întreaga zonă sunt înmatriculate peste 1000 de firme, majoritatea in
domeniul serviciilor, Printre cele mai importante firme din zonă se pot
enumera Hidroconstructia SA, Râul Mare, Hidroelectrica, Hdroserv,
Fabrica de Bere Haţeg, fabrica de materiale refractare din Baru,
alături de care sunt brutării, gatere, ateliere de prelucrare a
lemnului, balastiere.
Turismul rprezintă una din activităţile in plină dezvoltare, chiar dacă
in momentul de faţă el este intr-un stadiu incipient. Infrastructura
turistică este asigurată de patru hoteluri, 26 pensiui turistice şi 4
cabane, majoritatea fiind concentrate in zonele de intrare in Munţii
Retezat. Datele preliminarii ale studiilor de teren şi chestionarelor
de opinie aplicate turiştilor şi antreprenorilor locali indică
următoarele tipuri de turism care se pretează zonei:
- turismul de circulaţie, favorizat de existenţa,
îndeosebi în compartimentul vestic al depresiunii, a unei game variate
de atracţii turistice (vestigii dacice şi romane, monumente de cult,
cetăţi medievale, castele nobiliare, lacuri de baraj antropic, centre
de dirijare a turismului montan, situri paleontologice etc.) şi a unei
reţele dense de drumuri modernizate, bine întreţinute;
- turismul montan asociat cu sporturi de iarnă,
necesitând un volum mare de investitii şi dotari tehnice de anvergură,
este practicat în mod organizat numai în zona Complexului Râuşor, unde
a fost amenajată o pârtie de schi şi s-a construit o instalaţie de
transport pe cablu. ân condiţii naturale, unele sportuni de iarnă se
pnactică şi în alte situri favorabile, îndeosebi pe văile nordice ale
Retezatului;
- turismul de tranzit este legat de poziţia Tării
Haţegului la convergenţa unor importante axe de comunicaţie care leagă
Transilvania de Oltenia şi de Banat, toate beneficiind de remarcabile
resurse turistice, localizate în regiunile submontane şi montane
adiacente.
- turismul cultural-ştiinţific, s-a dezvoltat în
legâŁtura cu existenta în Depresiunea Haţegului şi în împrejurimile
acesteia a câtorva obiective-unicat, de mare valoare cultural⣠şi
ştiinţificâŁ, pentru studierea cărora exist⣠un permanent aflux de
specialişti din varii domenii: istorie-arheologie (siturile rupestre,
cele dacice, romane şi medievale), geografie, biologie, paleontologie
(Parcul Naţional Retezat, complexul montan-glaciar, endocarstul,
staţiunile cu fosile de dinozaur, tipurile specifice de aşezări etc.),
sociologie, antropologie.
- turismul de sfârşit de săptămână antrenează mai
puţin populaţia Tării Haţegului şi mai mult pe aceea a regiunilor
industrial-urbane din apropiere â HunedoaraÂCălan, Valea Jiului â, de
unde, de regulă, grupuri de tineri se îndreaptă spre cabanele din
Munţii Retezatului ori spre obiective din Munţii Tureanu. Un fenomen
reorientat recent este cel al sejurului de week-end, practicat vara de
câŁtre familiile hunedorene la reşedinţele de vară de pe vâŁile
Râuşorului ăi Râului Mare; agroturismul este incă în fază experimentalâŁ
şi de rganizare, Tara Haţegului având un potenţial remarcabil prin
calitatea mediului natural, a mbientului socio-cultural, prin
standardul habitatului, prin divensitatea activităţilor economice u
tent⣠traditionalâŁ, condiţii obligatorii pentru atragerea unei
clientele cât mai numeroase.
Selectiv şi în grade diferite, pe măsura dezvoltării unor proiec-te de
dezvoltare locală, nitare pentru intreaga Tară a Haţegului in cadrul
strategiei Geoparcul Dinozaurilor satele se vor transforma din
localităţi unifuncţionale, de importanţă locală (exlcusiv sau
preponderant gricolă), în aşe-zări cu funcţii diversificate, integrate
spaţial şi funcţional în teritoriul lor de sprijin, şi în ansamblul,
mai vast, al structurilor antropogeografice şi naturale. Satele devin,
astfel, prin funcţiile şi rolul lor în societate, un element important
al producţiei sociale şi un factor activ în transformarea mediului.
|
|
