Prima pagina » Contextul international al geoconservarii3.3. Un model european - Rezervaţia Geologică Haute Provence
Valoarea
ştiinţifică a zonei Digne (Franţa) este foarte bine cunoscută
incă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, geologii
menţionând bogăţia acestui teritoriu şi importanţa lui
pentru studiul istoriei Pământului. Zona Digne face parte din
Regiunea Provence Alpes Cote d`Azur şi este situată la 150 km nord
de Marsillia, 150 km de Nice şi 170 km de Grenoble, intr-o regiune
montană. Renumită pentru apele termale şi agricultura
tradiţională, regiunea a fost puternic afectată de recesiunea
economică datorată industrializării masive din deceniile şase şi
şapte. Confruntată cu declinul economic, cu depopularea şi ocolită
de rutele turistice tradiţionale, autorităţile locale au demarat
un proiect de protecţie a patrimoniului natural local prin crearea
Rezervaţiei Geologice Haute Provence, in anul 1984. Rezervaţia este
o structură de tip « rezervatie naturală natională»,
creată prin decret ministerial, cu un teritoriu de 190 000 ha şi
grupând 47 de comune. Teritoriul cuprinde 18 situri geologice
strict protejate ce acoperă o istorie a Pământului de peste
300 milioane de ani, incepând din Carbonifer şi până in
prezent. In cadrul siturilor protejate este interzisă colectarea sau
distrugerea fosilelor iar in restul teritoriului colectarea se poate
face numai cu aprobare. In afara siturilor menţionate infrastructura
rezervaţiei cuprinde un muzeu, un acvariu, sediul rezervaţiei, un
centru expozitional, ateliere pentru artişti, muzee de sit, centru
de documentare, atelier de mulaje, magazin de souveniruri, centru de
primire şi două centre de vizitare teritoriale, tematice :
Sirene şi sirenieni (Castellane), Istoria Timpului
(Sisteron).
Incă
de la crearea sa echipa de administrare a adoptat o politică de
cooperare şi cointeresare a populaţiei locale, incercând să
o responsabilizeze pentru protecţia siturilor şi să o implice in
proiecte de dezvoltare culturală, scială şi economică. Acestă
strategie a fost răsplătită de UNESCO prin organizarea la Digne,
in 1991, a Primului Simpozion Internaţional privind Protecţia
Patrimoniului Geologic, prilej de adoptare a « Declaraţiei
Internaţională privind Dreptul la Memorie al Pământului
semnat de reprezentanţii a 39 de ţări.
In
cei 20 de ani de activitate Rezervaţia şi-a asumat un rol activ in
diverse planuri :
-
amenajarea teritoriului şi a siturilor geologice, a promovat
conservarea in situ şi construind un muzeu de sit care să
permită observarea resturilor fosile in contextul lor natural;
-
inovarea in domeniul noilor tehnologii de fabricare a mulajelor,
reuşind realizarea unui mulaj cu o suprafaţa de 400 mp destinat
unei expoziţii internaţionale in Japonia;
-
dezvoltarea unor puncte şi proiecte de atracţie şi interes pentru
educaţie, ştiinţele naturii, turism. Numărul
total al turiştilor ce vizitează anual rezervaţia este de peste 80
000;
-
inscrierea unui sit in Lista patrimoniului UNESCO;
-
actor activ in realizarea de proiecte culturale, autorul conceptului
de Memoire de la Terre;
-
a generat locuri de muncă şi venituri directe, indirecte şi
induse, având in prezent 24 de angajaţi permanenţi şi
numeroşi angajaţi temporar. Bugetul proiectelor naţionale şi
internaţionale, derulate in ultimii ani este de peste 4 milioane de
euro.
Evoluţia
Rezervaţiei Geologice poate fi impărţită intrei etape majore:
faza prealabilă de creare a structurii de protecţie şi gestiune
(1978 - 1984), faza de educaţie şi sensibilizare publică (1984,
1994), faza de implicare in dezvoltarea economică locală şi in
proiecte internaţionale de dezvoltare durabilă. Rezervaţia este
unul din iniţiatorii reţelei Europene a Geoparcurilor, in rezent
fiind emblema Regiunii Provence, Alpes, Cote d`Azur şi modelul
european de gestiune a teritoriului in spiritul dezvoltării
durabile. Succesul se datorează unei echipe active, susţinerii
politice şi financiare din partea tuturor actorilor locali,
dezvoltarii unui apmlu program de educaţie şi conştientizare
publică, atragerii de fonduri pentru dezvoltarea economică şi
socială.
Vezi si: |