Crişcior

• Localităţi componente şi sate

ASEZARE GEOGRAFICA

          Comuna Criscior este asezata in N-V Muntilor Metaliferi in depresiunea formata de o parte si de alta a Crisului Alb .

            Comuna Criscior se afla in partea de N-E a municipiului Brad la o departare de 7 km.

            Se invecineaza in partea de E cu comuna Bucuresci , la N cu satul Mihaileni, la S cu Ormindea si Hărţăgani.

            Comuna Crişcior este alcătuită din trei sate si anume:

Ø      Crişcior

Ø      Valea Arsului

Ø      Zdrapţi

Ø      Barza

In total comuna Crişcior are o suprafaţa de 24,5 km din care:

Ø      Crişcior  are o suprafaţă de 10 km patraţi

Ø      Valea Arsului are o suprafaţă de 3 km patraţi

Ø      Zdrapţi are o suprafaţă de 9,5 km patraţi

Ø      Barza are o suprafaţă 2 km patraţi.

MONOGRAFIA COMUNEI CRISCIOR

 1.      ISTORICUL COMUNEI CRISCIOR

Comuna Criscior este aşezată in Ţara Zarandului si este o aşezare străveche , care in documentele istorice este menţionată încă din vremea romanilor.

Urmele galeriilor săpate in piatră se mai văd si astăzi la mina Sf. Ana din Ruda si la mina veche din Valea Morii.

Numele comunei Crişcior , vine de la râul Criş care curge prin mijlocul comunei şi este format prin diminutivul Crişcior .

Localitatea Crişcior este atestata documentar , potrivit pisaniei la 1411 in Biserica Adormirii Maicii Domnului din Crişcior , inscripţie dispărută in secolul XVIII.

Prima menţiune documentară a localităţii Crişcior este din anul 1439.

            In ceea ce priveşte celelalte sate aparţinătoare comunei Crişcior menşionăm următoarele atestări:

Ø      Zdrapţi    1441

Ø      Valea Arsului 1825

Ø      Gurabarza  1909

CLIMA

            Pe teritoriul comunei Crişcior clima este temperat continentală, în general blândă, umedă şi moderată.

            Temperatura medie lunară este asemănătoare temperaturii medii anuale, valorile cele mai scăzute înregistându-se în luna Ianuarie iar cele mai ridicate in luna Iulie.

            Precipitaţii atmosferice cad în tot cursul anului . Cantitatea anuală de apă este în medie de 80- 100 litri pe metru pătrat.

            Vanturile care bat prin comună vin din direcţia sud-vest şi nord-sud.

            APELE

            Comuna Crişcior este străbătută în partea N-V , de cursul superior al râului Crişul Alb care formează o luncă a cărei lăţime poate ajunge la 500 m.

            În râul Criş se varsă o serie de văi , cum sunt: văile Bisorca şi Putinilor, valea Bucureşciului, valea Gârzii şi valea Arsului.

            RELIEFUL

            Caracteristica principală a reliefului comunei Crişcior o constituie aspectul depresionar , o zonă joasă de-a lungul Crişului Alb printre dealuri împădurite cu esenţe de fag, stejar, carpen, esenţe răşinoase.

            Dealurile au denumiri generice specifice toponimiei româneşti:

Ø      Dealul Bunei ( 819 m)

Ø      Scoruşul (404 m)

Ø      Cornet

Ø      Gârda ( 629 m )

Ø      Colnici

Ø      Pleşa ( 426 m )

Ø      Slăvasa

Ø      Pietroasa (454 m)

Ø      Dealul Lacu ( 393 m)

Ø      Măgura ( 597 m)

Ø      Ursoi

Ø      Cireşata ( 741 m)

Ø      Muncelu ( 776 m)

Ø      Barza ( 704 m)

Ø      Podu Morii ( 510 m)

Dealurile comunei Crişcior ascund în adâncuri filioane sclipitoare de aur nativ şi cupru.

FAUNA SI FLORA

Afara de animalele domestice şi de plantele cultivate , în comuna noastră trăiesc şi animale sălbatice .

Toate animalele sălbatice de uscat şi de apă care trăiesc pe teritoriul comunei

Ø      Lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, viezurele, dihorul, nevăstuica, cârtiţa, ariciul, liliacul, veveriţa, soarecele.

De asemenea pe teritoriul comunei se mai găsesc:

Ø      reptile cum ar fii: şarpele, vipera , şopârla

Ø      batracieni: broasca, brotăcelul şi salamndra

Ø      insecte: viespea, albina, furnica, cărăbuşul

Ø      pesti: apele Crişului Alb ascund o mare varietate de peşti cum ar fi:  mreana, scobarul, cleanul, stiuca , crapul.

In ceea ce priveşte silvicultura o mare bogăţie a comunei o formează

pădurile.

            O mare bogăţie a comunei o formează pădurile. Ele ocupă o suprafatăde 1915 ha, fiind formate din foioase, adică specii cum ar fii: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul şi răşinoase ca : pinul, molidul, bradul.

CĂI DE ACCES

            Comuna Crişcior - comună suburbană a oraşului Brad- este situată în partea de nord a judeţului , la o distantă de 7 km de oraşul Brad şi 43 de km faţă de municipiul Deva.

            Drumul naţional DN 76 Deva- Brad- Crişcior asigură legătura cu reşedinţa judeţului , iar pe calea ferată la o depărtare de 7 km se află staţia Brad.

            De satele vecine comuna este legată prin şoseaua DN 74 Brad-Abrud si de drumul judeţean  DJ Brad- Bucureşci.

Distanţele către cea mai apropiată vamă  este de 45 km, cel mai apropiat oraş este Municipiul Brad la 7 km, cel apropiat aeroport este cel din Sibiu la o distanţă de 150 km.

Reteaua de alimentare cu apă are pe teritoriul comunei Crişcior o lungime de apox.6,3 km în satul Crişcior iar in satul Barza are o lungime de apox.1,5 km.

Se doreşte extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Zdrapţi. Reţea pe o lungime de 6- 8 km cu pompare din sursă de apă, bazin de înmagazinare de 50 mc şi distribuţie prin cădere liberă, necesită măsurători topografice a traseului pe domeniul public şi privat, stabilirea locului de amplasare a rezervorului, scoaterea temporară şi definitivă din circuitul agricol.

Lucrarea este complexă ce va fi tratată separată şi cuprinsul în planul de investiţii.

Pe raza comunei Criscior există apoximativ 1400 de puţuri, nu există foraje, şi nici cişmele stradale dar se doreşte ca în viitor sa se introducă pe raza comunei  cişmele stradale.

Blocurile din centrul localităţii Crişcior şi o parte din gospodării sunt alimentate cu apă centralizat.

Pe malul Crişului Alb , din puţuri şi drenuri subterane este captat un debit de 64 l-sec. De la  puţuri apa, în urma tratării în staţia de tratare a apei de pe raza comunei, este pompată într-un rezervor de 300 mc, amplasat în colonia Crişcior , precum şi în rezervorul de 1 X 1000 mc, amplasat pe dealul Lia, care asigură debitul de apă potabilă pentru localitatea Brad.

Se doreşte modernizarea reţelei de distribuţie , precum şi a utilajelor din staţia de tratare şi pompare a apei, deoarece prezintă un grad avansat de uzură , nefiind executate lucrări de reparaţii de cel puţin 25 de ani.

CANALIZAREA

In localitatea Crişcior există reţele de canalizare menajeră numai în zona centrală, unde sunt construite blocurile.

Restul gospodăriilor au rezolvat problema canalizării , prin fose septice.

Reţelele de canalizare au diametrele cuprinse între Dn 200 mm şi Dn 250 mm, iar colectorul principal , până la staţia de epurare, are diametrul Dn 300 mm.

Apele pluviale sunt deversate în râul Crişul Alb, prin rigole şi şanţuri de gardă.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Actualmente satul reşedinţă de comună Crişcior este racordat la Sistemul Energetic Naţional- prin staţia de 110-20 kv Crişcior amplastă în sudul- vestul localităţii.

Distribuţia energiei electrice în localitate este asigurată prin intermediul a 11 posturi de transformare alimentate buclat pe medie tensiune şi cuprinde :

Ø      LEA 20kv pe stâlpi din ba

Ø      LEC 6 kv  I.M Barza 1

Ø      LEC 6 kv I.M Barza 2

Ø      LES 20 kv I.M Barza iesire spre Brad

Ø      PTCz nr. 64 + 20/0,4 kv- 250 KVA ( blocuri)

Ø      PTCz nr. 32-20/0,4 kv-250 KVA ( comună)

Ø      PTCz nr.33-20/0,4 kv- 250 KVA

Ø      PTA NR.107-20/0,4 kv-250 KVA

Ø      PTA NR. 31-20/0,4kv-250 KVA

Ø      PTA NR. 101-20/0,4 kv-40 KVA

Ø      PTA NR.102-20/0,4 kv-40 KVA

Ø      PTA NR. 72- 20/0,4 kv- 100KVA

Ø      PTA NR.36 -20/0,4 kv -250 KVA

În tronsonul Poliţie- Troiţă alimentarea cu energie electrică este asigurată prin LEA-DC ( dublu circuit) pentru ramurile:

-         Troiţă - PTCz 32 - PTA 36 - cabină metalică Curechiu

-         Troiţă - PTA 72- PTCz 33 - Buceş

Consumatorii existenţi cuprind toată gama conform normativ PE 124/ 1993 divizaţi în :

Ø            Consumatori casnici şi neindustriali

Ø            Consumatori industriali

Ø            Consumatori terţiari

Consumatorii casnici şi neindustriali precum şi consumatorii terţiari sunt alimentaţi pe joasă tensiune din reţeaua de 0,4 kv pe stâlpi din ba şi conductoare AFYI  sau torsadate.

Consumatorii industriali, respectiv Ateşlierele Centrale . I.M Barza prin servicii interne.

Iluminatul public este realizat cu corpuri de iluminat tip HRF40 pe stâlpi din b.a. şi reţea aeriană cu conductoare rezistente la interperii.

Reţelele majore de 6 kv şi 20 kv precum şi LEA 0,4 KV asigură în întregime necesarul în localitate.

Din păcate avem şi disfuncţionalităţi la alimentarea cu energie electrică cum ar fii:

Ø      Amplificarea PTCz NR. 30, 32 şi PTA 36, acestea funcţionând în regim supraîncărcat fără a avea asigurată caăacitatea în regim de avarie.

Ø      Terminarea unor lucrări de alimentare cu energie electrică ( construcţii începute şi abandonate)

Ø      Insuficienţa iluminatului public în zonele marginale satului către Bucuresci, Zdrapti, Valea Arsului.

TELEFONIE

În comuna Crişcior si satele aparţinătoare sunt aproximativ 500 de abonaţi la Romtelecom . De asemenea în comună mai sunt montate antenele de telefonie mobilă ( ORANGE si CONNEX), cu posibilitatea extinderii şi pentru alte reţele .

De asemenea datorită supraîncărcării reţelei de telefonie  fixă  se doreşte extinderea acesteia în vederea unei mai bune funcţionări.

Primăria comunei Crişcior beneficiază de legături la Internet ,iar în comuna există 2 cabinete de informatică ( unul la Grupul Şcolar Industrial Gura Barza , şi unul la Şc. Gen nr 1 Crişcior), de asemenea reţeaua de Internet este extinsă şi la Mănăstirea din satul Crişcior   .

Se mai are în vedere înfiintarea unor cabinete de informatică şi la şcolile generale din satele aparţinătoare , iar acolo unde nu sunt spaţii adecvate se doreşte amplasarea acestor cabinete în căminele culturale sau biblioteci.

TELEVIZIUNE

Comuna Crişcior beneficiază de serviciile unei firme de televiziune prin cablu care de asemenea poate fi extinsă în toate satele aparţinătoare.

EDUCAŢIE

Pe raza comunei Crişcior există un număr de 4 şcoli generale , 2 grădiniţe şi un Grup Şcolar Industrial .

Şcolile beneficiază de încălzire termica , având în vedere ca comuna Crişcior este una din puţinele comune care în satul Barza se bucură de încălzire termică.

TURISM ŞI CULTURĂ

Comuna Crişcior are un parc public amenajat cu alei asfaltate, zone verzi cu o suprafaţă  de 1650 mp.

De asemenea în Gurabraza există un stadion de fotbal , amenajat cu teren de fotbal , tribune şi vestiare , 650 de locuri, acoperite cu ţiglă. Terenul este cu gazon natural, se doreşte îmbunătăţirea acestei baze sportive.

De asemenea în Gurabarza se mai află şi un ştrand dotat cu 2 bazine : unul olimpic de gradat, unul pentru copii funcţionabil, construite din beton armat , neacoperite. Terenul aferent celor două baze sportive este în suprafaţă de 1,018 ha.

Si aici se urmăreşte modernizarea şi redeschiderea acestor bazine publicului larg.

Pe raza comunei Criscior se găseşte schitul Sfânta Treime, care este o mănăstire de măicuţe recent înfiinţată de o frumuseţe extraordinară.

Muzeul satului care adăposteşte adevărate obiecte de patrimoniu de la costume tradiţionale până la diverse obiecte de muncă specifice zonei mineritului.

Troiţa ridicată în amintirea iobagilor răsculaţi în 1784, situată în comuna Crişcior , str. Monumentului , are o înălţime de 320 cm, lungime de aproximativ , baza construită din piatră, soclu din piatră şi gresie , placă din bronz.

Obeliscul din satul Crişcior este un alt punct de atracţie al comunei noastre este ridicat în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial, este situată pe DN 74 .

Zona este de o frumuseţe deosebită având în vedere că totul este înconjurat de pădure , si din toate punctele de vedere este o zonă ecologică, oamenii practicând o agricultură ecologică intr-un procent de 100% .

Este de asemenea o zonă cu bogat potenţial turistic datorită istoriei acestor locuri , este unul din locurile în care s-au întâlnit cei trei mari revoluţionari ai poporului român Horia, Cloşca şi Crişan.

 În Gurabarza există un club care beneficiază de o sală de spectacole cu un număr aproximativ 300 de locuri, sală în care au evoluat cei mai mari actori de teatru ai ţării noastre.

Există o deficienţă în ceea ce priveşte locurile de cazare din cauza faptului că pe raza comunei nu există hoteluri sau pensiuni dar populaţia este interesată din ce în ce mai mult de posibilitatea dezvoltării unor afaceri în acest sens având în vedere faptul că comuna noastră este în apropierea muntelui Găina, unde în fiecare an se desfăşoară faimosul târg de fete.

Se doreşte înfiinţarea unor trasee turistice şi forestiere pentru a ajuta la dezvoltarea turismului şi pentru ca iubitorii pădurilor să poată admira frumuseţea acesteia.

AGRICULTURA

În comuna Crişcior este în curs de înfiinţare Asociaţia Crescătorilor de animale denumită Crişana care îşi propune accesarea fondurilor europene de tip Sapard , vânzarea produselor tradiţionale la un preţ cât mai convenabil, şi dezvoltarea agriculturii de tip ferme familiale pe plan local.

Plantele predominante sunt cerealele , porumbul şi grâul cultivate în proporţie de 100% în mod ecologic. Se mai cultivă orzul, cartofi, legume şi plante furajere.

Legumele care se pretează la condiţiile ecologice din zonă sunt rădăcinoasele, varza, ceapa, fasolea.

Specia predominantă a livezilor aproximativ 9 ha este prunul, din care circa 80% din producţie este destinată fabricării ţuicii, iar restul ca fructe proaspete destinate pieţii.

Păşunile şi fâneţele însumează o suprafaţă de  aproximativ 1365 ha, respectiv 80,10 % din terenul agricol şi 33,95% din suprafaţa totală de teren a comunei. Ponderea mare a acestor suprafeţe face ca activitatea de bază agricolă să fie zootehnia.

Se cresc în special bovine din care vaci şi juninci, porcine, ovine , caprine, cabaline, păsări.

De asemenea se exploatează lemn din pădurile care împrejmuiesc comuna fiind dezvoltat  meşteşugul cioplirii lemnului şi prelucrarea lemnului în vederea obţinerii de mobilier.

Există o foarte mare dorinţă a populaţiei de a se îndrepta spre dezvoltarea unor ferme cu ajutorul cărora să practice agriculturămai puţin convenţională cum ar fii fermele de melci.

În acest scop Primăria încearcă să capteze prin biroul agricol ţi prin biroul de integrare europeană fonduri pentru demararea acestor afaceri.

În ceea ce priveşte retrocedarea pădurilor către proprietari în comuna Crişcior, acestea sunt retrocedate în proporţie de aproximativ 90%.

Nu în ultimul rând pe raza comunei Crişcior se practică pescuitul sportiv apele Crişului Alb ascunzând numeroase specii de peşti.

POTENŢIALUL ECONOMIC

În primul rând trebuie menţionat activităţile industriale .

Principala activitate industrială , care a avut un rol determinant în dezvoltarea localităţilor şi a zonei , este industria minieră, activitate completată de cea forestieră.

CRIŞCIOR

În localitatea Crişcior unităţile industriale de producţie sunt:

-   S.C. Atelierele centrale S.A.- denumită anterior U.M.M.R.- unitate care repară şi produce utilaje şi piese de schimb pentru industria minieră.

-         Întreprinderea minieră Barza - denumită anterior Uzina de preparare - îşi desfăşoară activitatea în satul Barza şi îşi are sediul în Municipiul Brad. Funcţia de bază este prelucrarea minereurilor extrase din mine. Sortimentele de produse finite sunt metale neferoase şi preţioase ( aur, argint, zinc, cupru ,sulf) şi pietre semipreţioase.

-         Cariera de piatră, exploatează rocă eruptivă( andezit) existent în zonă în cantităţi mari , livrând piatră concasată, piatră brută , criblură, pavele.

-         Staţia de prefabricate din beton, foloseşte materiile prime locale respectiv balast şi nisip din balastierele de pe Crişul Alb şi piatră concasată de la cariera din localitate.

-         În localitate mai funcţionează un abator, o moară pentru cereale si aproximativ 4 brutării.

VALEA ARSULUI

În Localitate îşi desfăşoară activitatea :

-         Întreprinderea Minieră Barza , cu activitate extractivă şi transporturi. Extracţia minereurilor se face atât în subteran , cât şi prin carieră de suprafaţă Valea Morii. Sterilul rezultat din activitatea minieră este transportat la haldele Arţisorul şi Cireşatei.

-         Cariera de piatră , amplasată la limita intravilanului înspre Crişcior.

De asemenea în comună există şi sau dezvoltat mai mulţi agenţi economici care dezvoltă afaceri diverse în special cele de desfacere produse de mărfuri şi produse către populaţie.

      Numărul persoanelor  juridice la nivelul comunei Crişcior se ridică la aproximativ 60 iar cel al asociaţiilor familiale la aproximativ 20.

      În prezent la Gurabarza există un investitor străin firma Zopas care produce rezistenţe pentru diferite tipuri de maşini şi care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 300 de oameni.

      Se doreşte modernizarea SMS-ului care este un vechi spital spre transformare într-un spaţiu de relaxare şi odihna cu profil medical pentru populaţia de vârsta a doua a comunei.

FACILITĂŢI PENTRU INVESTITORI

       Investitorii care doresc să investească se bucură de  suport logistic şi consultanţă din partea autorităţilor locale şi de asemenea se vor bucura de reprezentare către comunitate cu ajutorul autorităţilor locale.

      Se vor pune la dispoziţia investitorilor clădirile aflate în patrimoniul Consiliul Local pentru o mai bună dezvoltare economică a  comunei.

      În comună marea parte a investitorilor sunt cu capital majoritar român, dar există şi investitori cu capital mixt român şi străin ( Zopas).

      În comună îşi desfăşoară activitatea şi o firmă de tâmplărie PVC cu geam termopan reprezentantă directă a concernului Gealan în România.

      PROIECTE

      Primăria comunei Crişcior este una din primăriile care au beneficiat de fonduri Phare pentru modernizarea administraţiei locale, care este în faza finalizării şi este printre puţinele primării care are un departament de Integrare Europeană.          

            În ceea ce priveşte proiectele de viitor cu finanţare externă primăria mai doreşte atragerea unor fonduri pentru deschiderea unui centru pentru informare publică care să deservească şi comunele învecinate.

            Se mai doreşte atragerea unor fonduri pentru infrastructură, având în vedere că această zonă deţine un adevărat potenţial turistic, precizând că se află în apropierea barajului hidro de la Mihăileni care se va finaliza.

            POPULAŢIA- ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

            Populaţia stabilă la nivelul comunei Crişcior este de aproximativ 4713, având următoarea repartiţie în teritoriu şi structură:

            Se observă o pondere echilibrată între populaţia masculină şi cea feminină atât pe total cât şi pe localităţile componente.

            Procesul de îmbătrânire este sub media pe ţară, respectiv 18,39% faţă de 22,1% persoane de 60 de ani şi peste 60 de ani.

            Accentuarea procesului de îmbătrânire se datorează nivelului scăzut de trai , cât şi fenomenului de însingurare a persoanelor în vârstă.

            RESURSE DE MUNCĂ

            Resursele de munca sunt de aproximativ 2600 de persoane (54%) din care populaţia ocupată de 1807.

            Ponderea populaţiei de sex feminin este de aprox. 50,3%, respectiv peste 2370 de persoane, reprezentând cca 50% din rezervele de muncă.

            În prezent din numărul femeilor active la nivelul comunei Crişcior au mai fost disponibilizate cca 180 de muncitoare datorită închiderii Firmei Mataro Srl o firmă cu capital majoritar maltez  firma avand ca şi activitate principala industria usoară cea de croitorie.

            Populaţia este de etnie majoritar ortodoxă cu aproximativ 4542 de persoane, celelalte religii având pondere foarte mică : 71 romano- catolici, 8 greco-catolici, 5 reformaţi, 5 baptişti,8 penticostali.

            CENTRE

În satul Crişcior funcţionează o casă de copii care adăposteşte în jurul a 100 de copii fără părinţi. Acestor copii le sunt asigurate dreptul la învăţătură si sunt ajutaţi sa progreseze în societatea noastră cu ajutorul asociaţiilor din Statele Unite ale Americii şi multe alte asociaţii cu profil umanitar din mai multe ţări. Copii beneficiază de un centru modern şi participă activ la viaţa comunei.

ASISTENŢI MATERNALI

Din datele aflate la primăria comunei Crişcior există un număr de   aproximativ 40 asistenţi maternali şi aproximativ 50 de familii cu mai mult de 5 copii.

            De asemenea tot din datele aflate la Primăria comunei Crişcior mai rezultă un număr de 69 beneficiari ai ajutorului social conform Legii 416/2001.

PRIMARIA COMUNEI CRIŞCIOR            prim.criscior@comser.ro