Cîrjiţi

• Localităţi componente şi sate

            Comuna Cîrjiţi, formată astăzi prin unirea administrativă a cinci sate, Cîrjiţi, Chergheş, Almaşu-Sec, Popeşti şi Cozia este o comună ardeleană şi este situată în judeţul Hunedoara, la sud de Mureş, la marginea de sud a Devei, reşedinţa acestui judeţ.

            În această zonă se desfăşoară ultimele ramificaţii ale munţilor Poiana Ruscă, cu multă vegetaţie, cunoscute sub denumirea dealurile Devei din care unul poartă numele lui Decebal.

            Vârful Piatra Coziei, cota 686, este cel mai înalt  din şirul de dealuri ce formează extremitatea de nord a masivului Poiana Ruscă. Piscul stâncos din hotarul satului Cozia  domină valea largă a Mureşului în vecinătatea fostei aşezări din epoca romană Micia (Veţel).

Primele atestări documentare ale celor cinci sate: Cîrjiţi, Chergheş, Cozia, Almaşu-Sec şi Popeşti ce alcătuiesc comuna Cîrjiţi sunt relativ târzii, în secolul XV. Aceste prime atestări documentare sunt consemnate cu prilejul unor donaţii de moşii unor nobili, de către regele Ungariei pentru merite militare.

Cronologic prima localitate atestată documentar a fost  satul Chergheş, consemnată în anul 1406 (posessio volahalis Kergés).

În sat există o biserică  denumită 'Cuvioasa Paraschiva' (sec.XVIII). Satul se găseşte la 13 km de municipiul Deva, pe drumul comunal nr.125 (nemodernizat între Cîrjiţi şi Chergheş). Biserica este construită pe un platou ce domină satul dinspre nord. În anul 1792 se presupune prima restaurare.  Biserica din lemn cu plan drptunghiular şi turlă clopotniţă deasupra pronaosului, învelitoare cu şiţă, fundaţie din piatră bătută. Bolta este semicilindrică din doage. Altarul este poligonal, neabsidat (5 laturi). Altarul este pictat în stil popular cu motive florale şi are un grad de conservare de 75%.

Satul Cozia este atestat documentar pentru prima data la anul 1453 făcând parte din domeniul cetăţii Deva. Într-un alt document din anul 1472 satul Cozia este consemnat ca aflat în proprietatea nobilului Tatar Ianos de Bitere şi apoi a fiilor şi moştenitorilor săi. Acest nobil a primit satul Cozia ca danie a regelui Matei Corvin.

            Satul Cîrjiţi este atestat documentar pentru prima dată la anul 1453, când făcea parte din domeniul cetăţii Deva, iar locuitorii săi erau obligaţi să presteze munci pentru  întreţinerea cetăţii şi să plătească dări în natură şi în bani administratorului domeniului. Numele consemnat într-un document, al localităţii Cîrjiţi a fost de Kersecz, iar în alt document din 1491 este de Kersitz.

Satul Popeşti este atestat documentar într-un document din anul 1491 când acest sat făcea parte tot din domeniul cetăţii Deva în acelaşi condiţii ca şi Cîrjiţ-ul.

            Satul Almaşu-Sec are prima atestare documentară la începutul sec.XV, în anul 1406 alături de satul Chergheş. În hotarul satului Chergheş sunt depozite de scoici fosile studiate de geologi. Pe locul numit 'Măgura' se găseşte o mică peşteră uscată, caldă şi uşor de cercetat.

            Dealurile pe care sunt situate satele comunei Cîrjiţi sunt de esenţă vulcanică (andezite, angit-andezit).

            În hotarul satului Almaşu-Sec s-a descoperit ceramică de factură romană la fel cum s-a descoperit şi în hotarul satului Cîrjiţi.

            Fiecare localitate avea un sigiliu comunal-sigiliu cu o legendă scrisă în limba română, cu caractere chirilice sau apoi latine. Aceste sigilii trebuiau să reflecte ceva din specificul localităţii respective ca peisaj local, preocupări ale locuitorilor sau resurse economice locale. Din păcate nu s-au păstrat decât sigiliul de la Cozia, Almaşu-Sec şi Chergheş.

            Satul Cozia are imprimată pe sigiliu cu litere latine legenda 'Comunitatea Cozia' iar ca semn are un vânător cu pălărie şi cu puşca în mână. Probabil în acea perioadă, o preocupare de bază a locuitorilor o constituia vânătoarea, locurile de aici fiind bogate în vânat.

 Satul Chergheş are imprimată pe sigiliu cu litere latine legenda 'Comunitatea Tyergeş 1861' iar ca însemn are o vulpe cu o pasăre în gură. Probabil acest însemn arată bogăţia în vânat a locurilor respective, fiind un specific al localităţii Chergheş care să-l distingă de celelalte.

 Satul Almaşu-Sec are imprimată pe sigiliu cu litere latine legenda 'Comunitatea Almaşu Sek' iar ca însemn un pom sau copac. Probabil acest semn reflecta bogăţia în pădure a satului şi ocupaţia locuitorilor de prelucrare a lemnului sau poate bogăţia în pomi fructiferi a satului.

 De-a lungul vremii, cercetările şi descoperirile arheologice, majoritatea întâmplătoare, au confirmat faptul că în aceste locuri a existat o populaţie activă încă din perioada comunei primitive, neoliticul, epoca bronzului, a fierului şi mai apoi  perioada dacică şi romană. În urmă cu patru decenii săpăturile arheologice au scos la iveală un depozit de obiecte din bronz, care au intrat prin donaţie, în patrimoniul muzeului din Deva. Împrejurimile localităţilor comunei Cîrjiţi sunt cunoscute în literatura arheologică prin descoperiri de silexuri, fragmente de vase neolitice, urme de construcţii, cărămidă, ţiglă, ceramică din epoca romană.

La muzeu se găseşte un număr de paisprezece piese: o brăţară inel cu secţiune planconvexă, un colier, o brăţară cu capete drepte, brăţară cu spirale drepte, braţară canelară, trei pomponi, fragmente de tuburi spiralice şi o bucată de bronz brut. A mai fost descoperit şi un pandativ de bronz de formă circulară care a ajuns în împrejurări necunoscute la Britsh Museum. Prezenţa acestor podoabe, precum şi a unei turte de bronz în depozitul de la Chergheş confirmă faptul că în această zonă s-a desfăşurat o activitate de atelier. Piesele din componenţa acestui depozit aparţin perioadei hallastatt-ului timpuriu din secolul al XII-lea î.e.n. S-au găsit şi câteva indicii ale unui puternic incendiu care ar fi putut curma existenţa acestei aşezări şi se presupune că sfârşitul său ar fi legat de războaiele dintre daci şi romani din secolul al II-lea d.H.

Nu avem instituţii bancare pe raza comunei .

            Resursele naturale se rezumă la existenţa a două cariere de piatră şi posibilitatea de valorificare a materialului lemnos.

La nivelul comunei există drumuri şi reţele de telefonie.           

În prezent pe teritoriul comunei, forţa  de  muncă  existentă  este  axată  mai  mult  pe  agricultură  deoarece, în condiţiile cu care se confrunţă ţara, există şomeri  care  au  totuşi  o  calificare  fie  în  construcţii fie în industrie; nivelul  mediu al veniturilor populaţiei din păcate este redus datorită şi faptului că o parte din populaţie este alcătuită din pensionari.

            Alte aspecte relevante din punct de vedere al atragerii investiţiilor în zonă ar fi apropierea de Municipiul Deva (10 km.) şi Municipiul Hunedoara (15 km.), existenţa în satul Cozia a unui iaz format datorită unui baraj natural şi care este populat cu peşti, precum şi a unei rezervaţii naturale în pădurea Bejan.

La nivelul instituţiei noastre avem în dotare  calculatoare precum şi personal pregătit în acest sens însă nu suntem conectaţi la internet.

            Din punct de vedere al turismului putem menţiona că zona noastră beneficiază de un relief variat şi extrem de atrăgător, în prezent în această zonă desfăşurându-se anual concursuri automobilistice cu participare internaţională, în această zonă a comunei Cîrjiţi se desfăşoară pe ruta DJ Deva-Hunedoara- Deva Str.Vulcan- Almaşu-Sec până la intersecţia cu Popeşti şi probele speciale pentru Raliul Hunedoara. Deoarece traseul are unele dificultăţi de traseu (numeroase curbe şi diferite grade de înclinaţie ale carosabilului), pentru participanţii la cursele raliu-lui este nevoie de o stategie de cursă şi o pregătire psihică specială.