Prima pagina » Prezentarea județuluiPrezentarea județuluiAşezare geografică
Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si
este intersectat de paralela 46o latitudine sudica si meridianul 23o
longitudine estica.
Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Vilcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.
Relief
Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu
înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la
200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat,
Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si
Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar
de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.
Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul
strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si
Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest,
iar partea de nord de apele Crisului Alb.
Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat
- Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete,
Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile,
Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul
Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.
Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.
Resurse naturale
- Zacaminte de carbuni : Huila in bazinul Petrosani (la Lupeni,
Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni,
Livezeni);
- Carbune brut in bazinul Tebea;
- Zacaminte de fier : Muntii Poiana Rusca (Ghelari, Teliuc si Vadu Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungani - Cazanesti);
- Minereuri auro-argintifere: Muntii Metalici (Musariu, Gura Barza, Brad, Certej, Sacaramb);
- Pirite cuprifere: Deva
- Minereuri complexe neferoase: Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb,
Hondol, Magura-Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii
Zarand (Ciungani, Cazanesti, Almas Saliste);
- Bauxita: Ohaba-Ponor;
- Bentonita talc: Lelese, Cerisor
- Dolomita: Teliuc, Zlati
- Gips : Calanu Mic
- Nisipuri cuartoase: Baru, Uricani
- Calcar: Craciunesti, Ardeu, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita
Travertin Carpinis, Bampotoc, Geoagiu
- Marmura: Alunis si Luncani
- Bioxid de carbon: Ocolisu Mare
- Ape minerale si termale: Boholt, Bacaia, Geoagiu, Vata si Calan
- Andezit si andezite dacice
Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si
pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi
(Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile
piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite
brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana
la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de
munte.
Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil si utilizat cu bun randament in agricultura.
In afara de vegetatia alpina si subalpina de pe culmile inalte ale
muntilor, exista o bogata vegetatie forestiera, paduri de conifere,
fag, paduri amestecate de fag si gorun, de cer, garnita, precum si
zavoaie, in palcuri intrerupte cu salcii, rachite, arin, plop etc.
Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de
mare interes cinegetic: capra neagra, cerb, ursul carpatin, mistretul,
vulpea, lupul, iepurele si toata gama pasarilor cantatoare. In lacuri
si rauri abunda numeroase specii de pesti (scobari, pastravi, cleni,
mrene, stiuci, somoni si alte specii).
Resursele de apa cuprind rauri, lacuri alpine, balti, precum si variate si importante zacaminte subterane acvifere.
Sub aspectul resurselor naturale se considera a fi de interes pentru viitoare activitati investitionale:
- produse de cariera (marmura, granit, bazalt, balast);
- lemnul;
- ape minerale, CO2 natural;
- cadru natural
si se propune o strategie integrata de exploatare si valorificare
pentru produsele de cariera, crearea unui holding de tip joint -
venture cu un investitor strain pentru ape minerale si CO2 precum si
actiuni pentru cresterea atractivitatii judetului prin dezvoltarea si
promovarea turismului.
Valorificarea capacitatilor de productie
Sub aspectul valorificarii capacitatilor de productie (capacitati
neutilizate si capacitati ce functioneaza sub parametrii proiectati) se
elaboreaza o strategie de valorificare bazata in special pe propunerea
acestora la dispozitia intreprinzatorilor mici si mijlocii cu aport de
capital, iar pentru capacitati neperformante se vor elabora studii si
se vor intreprinde actiuni pentru ca acestea sa devina viabile.
Prioritati ce se vor avea in strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului judetului Hunedoara:
- imbunatatirea infrastructurii in privinta cailor de comunicatie;
- gospodarirea complexa a apelor;
- echiparea energetica si termica;
- amenajarea si dezvoltarea zonei "Muntii Apuseni";
- conservarea si dezvoltarea fondului funciar;
- stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii;
- promovarea de noi centre urbane din cadrul comunelor;
- construirea de noi unitati in domeniul sanitar si unitatile specifice varstei a treia;
- ameliorarea factorilor de mediu pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
- diversificarea si eficientizarea activitatilor economice prin
retehnologizare si management performant, activitati generatoare de noi
locuri de munca, mai ales in Valea Jiului si Hunedoara.
|
|
